“Viaţa e ca o scară rulantă. Poţi urca sau coborî. Dar nu te poţi opri niciodată.”- Patricia Russell-McCloud
Să locuiești într-un loc unde, la început, nu cunoști pe mai nimeni, să nu știi deloc limba și să nu ai o cunoaștere profundă vizavi de cultura acelei țări, este o adevărată provocare și, să fim sinceri, o sursă de frustrare de grad înalt.
Nu numai că te simți ca un copil care abia învață să vorbească, dar faptul că nu știi unde să mergi, aflat în diferite situații, și ce să faci, așa încât să nu fii penibil, îți dă senzația că abia înveți să mergi.
Ca să fie totul și mai interesant, datorită diferenței culturale, se pare că tot acum este momentul să înveți bunele maniere. 😀
Începând de la a nu fi insistent, a face programări pentru întâlniri mai demult banal de stabilit, și continuând cu a tolera diferite comportamente așa încât să nu treci in extrema cealaltă (de a te pierde pe tine), vrând să te încadrezi în tiparele locului.. sunt doar mici detalii ale schimbării ce urmează a fi făcută, așa încât să simți, în final, că ești ‘de-al locului’.
Pare o nebunie prea mare ca să fie normal a te avânta într-un așa carusel, dar numai dacă intri în joc poi să și câștigi. 😉
Poate că e bine să te pregătești temeinic pentru un astfel de pas, dar.. când timpul e scurt și știi că vrei să îl faci, îți asumi riscurile, analizezi mai puțin și acționezi rapid. Apoi.. te adaptezi din mers, pentru că este singura opțiune viabilă.
(Desigur, fiecare caz în parte este diferit. Dar, oricât de mult ai încerca să te pregătești, teoria și practica sunt două elemente aparte. Și, de multe ori, analiza profundă îndepărtează acțiunea.)
Primul și cel mai important impediment în acomodarea rapidă este necunoașterea limbii.
După cum se știe, engleza este o limbă de circulație internațională, care te salveaza la greu, dar nu e deloc suficienta, dacă nu ești în țara în care se vorbește această limbă, ca și limbă maternă.
Oricât de îngăduitori ar fi cei din jurul tău, nu îți pot explica și râde concomitent, atunci când se ascultă o glumă (în limba lor, evident!). Așadar, treci la treabă, dacă vrei să râzi cu ei, și nu să râdă ei.. de tine (la început doar în gând, dar mai târziu..?!).
După ce înveți cât de cât strictul necesar, fără a aștepta la infinit, trebuie să pui în practică ceea ce ai învățat, acceptând de la început că vei fi ridicol, vei greși și vei părea poate chiar stupid. Nu vei înțelege reguli simple, vei poci cuvintele, nu vei fi înțeles imediat, vei face gafe și vei râde forțat, ca să acoperi greșelile.. prea multe că sa le mai poți socoti! 😀
Stima de sine va scădea, de nenumărate ori, vei crede ca ești bătut în cap, vei lua poate vitamine de memorie, sperând că te vei deschide mai repede la minte 😀 , și te vei lupta zilnic să înveți câteva cuvinte noi.. Niciodată nu va fi suficient, deși poate ceilalți te vor încuraja, și asta pentru că vocabularul unei limbi este mult prea vast ca să îl poti cuprinde repede.
Vei folosi expresii pe care le cunoști mai mult decât ai face-o în propria ta limbă, vei râde și tu de tine și repetițiile tale, vei ajunge să te autoironizezi- cu zâmbetul pe buze, într-un cuvânt vei fi smerit și tolerant cu tine însuți, cum n-ai fost poate niciodată. 😀
Vei fi mândru de progresele făcute, dar niciodată pe deplin satisfăcut, pentru că ești conștient de complexitatea unei alte limbi, mult mai mult decât ai fost vreodată de limba ta maternă.
Dar, Doamne, când vei reuși să citești ziare, cărți și reviste și vei putea să înțelegi ce se vorbește la tv sau radio, ca în final să fii în stare a comunica celorlalți ceea ce vrei sau visezi, te vei simți precum un demiurg!! 🙂
Când limba nu va mai fi un impediment, vei dori să te deschizi și să întâlnești oameni noi, să frecventezi locuri noi și să te bucuri de noua lume! 🙂
Vei zâmbi gândindu-te la cât de reținut, dezamăgit sau stresat ai fost la început, pentru că nu ai putut să spui ce gândești. Prietenii se vor înmulți și nu te vei mai simți deloc singur.
Drept bonus pentru munca depusă, vei putea face o selecție corectă a celor ce vrei să-ți fie aproape și vei aprecia din ce în ce mai mult oamenii toleranți și motivanți, care te-au susținut pe tot parcursul acestui anevoios traiect.
Și lupta va continua la infinit, așa cum este menit să faci în toată această viață, dar vei fi mulțumit că ai reușit să te autodepașești și să te adaptezi unei situații noi de viață.
Te vei simți mai bogat, mai puternic și mai echilibrat și îți vei permite să țintești mai sus, convins fiind că poți să depășești și alte obstacole grele, așa cum ai mai făcut-o. 😉
Ps: Am încercat să exemplific puțin experiența mea, gândindu-mă că unora le place să știe din timp în ce constaă o eventuală adaptare într-o altă țară, iar alții poate se vor regăsi oarecum în descrierea mea și vor zâmbi, gândindu-se la începuturi.. 😉