Ni s-a tot spus, încă de când eram mici, că sportul înseamnă sănătate. 

Poate că atunci nu conștientizam foarte bine ce înseamnă această afirmație, și mulți dintre noi nici nu aveam posibilitatea să practicăm un sport anume, sau nu ne simțeam deloc atrași de acest domeniu.

Și totuși, fără să ne dăm seama, prin jocurile specifice vârstei, corpul consuma caloriile necesare, așa încât să se mențină frumos și armonios. 

(Probabil nici nu simțeam vreo durere, cu excepția loviturilor provocate în timpul jocurilor, așa cum nici magazinele nu erau înțesate cu dulciuri apetisante, ca acum! 🙂 )

Problemele de atunci erau de multe ori prea mari pentru un corp atât de mic, iar nevoile ramâneau constat în acelasi stadiu de nevoi. Dar jocurile, prieteniile nenumărate, sincere și dezinteresate, ne ajutau să uităm imediat orice grijă.

Chiar dacă uneori cerințele erau mari, reușeam să le dăm de cap cumva. Oricum, vârsta era întotdeauna o scuză pe care o puteam folosi, la nevoie. 😀

Acum lucrurile s-au cam schimbat. 

Am înaintat în vârstă și nu mai mergem la școală, așadar sportul nu mai e o materie obligatorie, și nici să ne jucăm nu mai este ‘ocupația’ noastră. 

Prieteniile sunt mai rare, dezamăgirile de cu totul alt gen, cerințele noastre se focusează acum asupra propriilor copii, însă responsabilitățile ne sunt aproape fixe, de multe ori neputând a fi preluate de altcineva. 

Din cauza multor factori care presează asupra noastră, forțând să mergem mai departe oricât de dificilă ar fi situația, nu mai găsim timp să ne revenim.

Tragem de noi, mintea și trupul simțind o presiune permanentă, de care nu știu cum să se elibereze dacă noi nu intervenim și nu avem grijă de ele cumva.

Ca să nu ajungem în ‘colaps’, e clar că trebuie să acționăm din timp.

Din nefericire, sunt multe cazuri în care acțiunea este amânată, iar cauzele sunt devastatoare: depresii, sinucideri, obezitate, diverse boli psihice, îmbătrânire prematură, ori relații complet distruse, fără șanse de reabilitare. 

Am fi putut interveni cumva, dacă ne-am fi amintit de ceea ce ni s-a tot spus la școală, în copilarie. Poate acel “Mens sana in corpore sano” spus de poetul roman Juvenal în urmă cu ceva mii de ani nu ar mai fi rămas doar un citat învățat în treacăt la ora de latină.. Continue reading →