De obicei, asociem cuvântul ‘delicatețe’ cu feminitatea; cert este că el caracterizează majoritatea persoanelor apartenente acestei categorii! 🙂 😉
Și la fel de adevărat este că există și bărbați delicați, încât nu poți afirma că aceasta este o însușire exclusiv feminină.
Dar estimarea rămâne la libera alegere a fiecăruia, că doar există libertatea gândirii și a cuvântului..!
Unii cred că delicatețea constă în aspectul fizic fragil și mișcările unduitoare, senzuale.
Alții cred că reprezintă modul cum reușesc unii să trateze o situație dificilă, ce pare incontrolabilă, așa încât dobândesc și aprecierea celorlalți, nu numai că soluționează problema.
Deopotriva, plantele și animalele pot deține o finețe aparte, inconfundabilă, pe care numai cei sensibili o pot recunoaște și prețui.
Așa se întâmplă că uneori ajungi să fii fericit că s-a inventat acest cuvânt- ‘delicatețe’, încât să te poți exprima nuanțat și să descrii cum poți mai bine frumusețea copleșitoare ce te înconjoară.
Adevărul este că numai pronunția acestui cuvânt te transformă, modelându-ți puțin caracterul. Pentru că vocabularul unui om este expresia minții sale. Și pentru că fiecare cuvânt în parte are o forță a lui, mentală, care stopează sau amplifică acțiunile tale, coborându-te sau ridicându-te ca om.
Mulți știm că ceea ce vorbim influențeaza cursul vieții noastre, însă nu mereu luăm măsuri pentru a contracara vibrațiile negative. Iar a-ți controla gândurile negative și a fi prezent ‘aici și acum’ e o luptă continuă cu sine, care necesită efort și consecvența, dar mai ales o continuă conștientizare.
Dacă atunci când rostești cuvântul delicatețe te gândești nu doar la aspect fizic, ci și la vorbe, fapte și atitudine, cred că ai dovedit deja finețea caracterului tău. Iar ceea ce tu consideri primordial te caracterizează.
Discret, fragil, delicat, rafinat, fin, de bun-gust.. așa poți și tu să fii, datorită cuvintelor pe care le folosești, atunci când te exprimi.
Grațios, distins, gingaș, atent, plăcut, elegant.. așa poate fi și comportamentul tău, dacă te gândești de fiecare dată să îi tratezi pe ceilalți așa cum ți-ar plăcea să fii și tu tratat.
“Niciun farmec nu e mai mare decât delicatețea sufletească…”– Jane Austen, “Emma”.