Emoții..

tears

Chiar dacă nu vrem să recunoaștem cu ușurință, cu toții plângem. Unii mai des, alții foarte rar, dar cunoaștem intensitatea acestei emoții.

Dacă te întrebi când și de ce ai plâns ultima oară, găsind răspunsul vei concluziona poate că motivele nu au fost atât de întemeiate ca să plângi, ori că ai fost puțin naiv.

Așa suntem noi oamenii.. după ce momentul a trecut, îi minimalizăm importanța. Și totuși, a simți în toată profunzimea o anumită stare și a ți-o exprima este foarte firesc, dar noi vrem să arătam că avem caractere puternice, sau nu simțim nevoia să recunoaștem deschis că suntem sensibili, în fața întregii lumi.

Nicio variantă de răspuns nu este greșită, pentru că suntem unici si avem tot dreptul să gândim și acționăm diferit. Așa cum fiecare om are voie să aibă o opinie proprie despre orice situație, dar nu este nevoie a fi exprimată deschis, atunci când nu este cerută.

Plânsul este un mod de exprimare natural și nu ai niciun motiv să te rușinezi, pentru că este la fel de firesc precum râsul. Dacă ne putem arăta entuziasmul atunci când suntem veseli, de ce să nu ne putem exterioriza și atunci când trecem prin momente grele?

A te exterioriza emoțional este un curaj pe care mulți și-l limitează voit, de obicei societatea fiind cea care dictează “trendul”.

A-ți reține tristețea nu înseamnă altceva decât o încărcare psihică deloc benefică, fapt dovedit de nenumăratele studii alocate acestui subiect. Plânsul stimulează hormonul numit endorfină, care putem spune că are menirea de a ‘curăța sufletul’, dând o stare de bine organismului.

Ca să putem gândi profund asupra unei probleme, avem nevoie să fim calmi, iar descărcarea emoționala înseamnă, de fapt, a fi sincer referitor la sentimentele tale. Dupa ce plângem, organismul se stabilizează și mintea încearcă în liniște să caute soluții.

Daca a plânge înseamnă pentru tine a fi vulnerabil și crezi că nu îți permiți asta, amintește-ți că vulnerabilitatea te ridică în fața celui care te apreciază pentru tot ceea ce ești, ca întreg.

Iar dacă senzația de dezbrăcare te copleșește și crezi că ceilalți te vor privi cu alți ochi, amintește-ți că ești om și ai tot dreptul să simți și să alegi să fii așa cum vrei, încât să te simți confortabil..

Reacția lor în momentele tale de descurajare și tristețe îți poate spune multe despre caracterul lor. Consideră că îți oferi șansa de a-i cunoaște mai bine.. și riscă-te, din când în când, în felul tau.

“Găsește curajul de a fi tu însuți, chiar dacă nu știi încă cine ești”.- Paulo Coelho

Comments

comments

This entry was posted in comunicare sociala, cunoastere interioara, motivatie on by .

About Simona Gîrbea

Nascuta la 19 septembrie 1976, in localitatea Starchiojd, judetul Prahova. Am absovit Liceul Pedagogic din Ploiesti, promotia 1995 si..am profesat la inceput ca educatoare, iar mai tarziu ca institutor I, avand gradul didactic II. Licentiata in comunicare si relatii publice, promotia 2007( Facultatea de Litere, Bucuresti). Indragostita de domeniul psihologie, disciplina studiata atat in liceu cat si in facultate, dar si de comunicarea eficienta dintre oameni, in ultima perioada am devenit din ce in ce mai preocupata de stapanirea unor cunostinte mult mai vaste in aceste doua domenii.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *