Primăvara e anotimpul revenirii naturii la viață.

Și tare greu ar fi să ne închipuim viața fără acest anotimp.

Așteptarea plină de nerăbdare a apariției primilor muguri și frunzulițe, explozia de culori diafane și miresme parfumate, zumzetul grăbitelor insecte, razele jucăuse ale soarelui, bătând în ferestre..

Pe toate le așteptăm, de la un an la altul, sperând că aceste minunății vor aduce un dram de nou în viețile noastre, care se vor îmbunătăți, ca prin miracol..

O nouă iubire, sau revenirea pasiunii de început, împlinirea unor dorințe de mult timp ascunse în ungherele sufletului, vindecarea rănilor adânci ale minții și inimii..

Și totuși.. înfloresc viețile noastre cu adevărat, fără a face nicio schimbare în modul de gândire și acțiune? Vindecă trecerea timpului ceva, sau numai munca noastră cu noi înșine poate face asta?

De acord că timpul va mai încețoșa puțin amintirile, pentru că și creierele noastre obosesc, peste ani, dar nu cred că dintr-o dată ne va reveni entuziasmul, fără a face nimic, numai pentru că e cald și bine afară.

Visele noastre vor păli, ca intensitate, dacă noi le vom arunca în colțuri întunecate ale minții, însă nu va dispărea dezamăgirea că nu am făcut ceea ce trebuia făcut. Din contră, ea se va acutiza și ne va pătrunde în suflet, lăsând în urmă un corp aparent viu, dar lipsit de viața.

Așadar.. s-o luăm de la capăt! 🙂

Primăvara e anotimpul revenirii naturii la viață. 😉

Și dacă ea poate face un astfel de efort pentru noi, suntem datori să îi răspundem frumos, după merit. Continue reading →